JÁNTĂ, jante, s. f. Partea exterioară periferică a unei roți de autovehicul, de bicicletă etc., construită astfel încât să permită montarea pe roată a unui pneu. ◊ Expr. A rămâne (sau a fi) pe jantă = a) a avea cauciucul dezumflat; b) (fam.) a rămâne fără bani, a fi lefter. [Var.: geántă s. f.] – Din fr. jante. Vezi definitia »

lălăială, lălăieli s. f. 1. fredonarea unei melodii cu înlocuirea textului prin silaba „la”. 2. indolență; pierdere de vreme. 3. treabă făcută încet, fără tragere de inimă. Vezi definitia »

PULPÍTĂ, pulpite, s. f. Inflamație a pulpei dentare, caracterizată prin dureri violente. – Din fr. pulpite. Vezi definitia »

ULICIOÁRĂ, ulicioare, s. f. Diminutiv al lui uliță; hudiță. – Uliță + suf. -ioară. Vezi definitia »

TILÍTĂ s.f. (Geol.) Morenă glaciară veche, constituită din argilă. [< fr. tillite]. Vezi definitia »