BĂLĂBĂNEÁLĂ, bălăbăneli, s. f. Mers, mișcare legănată. – Din bălăbăni + suf. -eală. Vezi definitia »

RÉGULĂ s. f. 1. normă pe baza căreia are loc un proces, se desfășoară o activitate sau se produce un fenomen. ♦ de ~ = în mod obișnuit. 2. principiu conducător, linie de conduită, precept, obicei. 3. rânduială, ordine, regularitate. (< lat. regula, după fr. règle) Vezi definitia »

hăciúgă s.f. (reg.) desiș (de fag, de brad), hățiș, boroagă. Vezi definitia »

CENTROPLÁSMĂ s.f. Matricea fundamentală a centrozomului. [Cf. fr. centroplasme]. Vezi definitia »

HIPNONARCÓZĂ s.f. (Med.) Narcoză obținută prin hipnoză. [Cf. germ. Hypnonarkose < gr. hypnos – somn, narkosis – amorțire]. Vezi definitia »