ODONTOLOGÍE s. f. ramură a anatomiei care studiază bolile dinților și ale țesuturilor învecinate. (< fr. odontologie) Vezi definitia »

AXANTOPSÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a distinge culoarea galbenă. [< fr. axantopsie, cf. gr. a – fără, xanthos – galben, opsis – vedere]. Vezi definitia »

POLÍȚIE s. f. 1. organ de stat care menține ordinea publică și reprimă infracțiunile. ◊ localul în care se află. 2. reprezentanții poliției (1). (< germ. Polizei, fr. police, rus. polițiia) Vezi definitia »

SUPRAPRODÚCȚIE s. f. producție de mărfuri în cantitate care depășește necesitățile pieței. (după fr. surproduction) Vezi definitia »

PARAGRAFÍE s.f. Boală care constă în deformarea sau substituirea cuvintelor scrise. [Gen. -iei. / < fr. paragraphie, cf. gr. para – lângă, graphein – a scrie]. Vezi definitia »