CÓMĂ¹, come, s. f. Pierdere totală prelungită a cunoștinței, a sensibilității și motricității, asemănătoare cu un somn adânc, provocată de o ruptură a vaselor creierului, de diabet, de uremie sau de alte boli. ♦ (Impr.) Agonie. ◊ (Arg., loc. adj. și adv.) De comă = extraordinar, nemaipomenit. – Din fr. coma. Vezi definitia »

GLADIÓLĂ s.f. Plantă erbacee ornamentală înaltă, cu frunze lungi în formă de sabie și cu flori mari, variat colorate. [Pron. -di-o-. / < germ. Gladiole, cf. lat. gladiolus – spadă scurtă]. Vezi definitia »

CÚPLĂ s.f. Dispozitiv demontabil, cuplaj (2) [în DN, NODEX] pentru un sistem tehnic sau pentru două vehicule. ♦ Piesă cu care se face cuplarea vehiculelor de cale ferată. [< fr. couple]. Vezi definitia »

șicleálă, șicléle, s.f. (reg.) 1. unsoare de proastă calitate. 2. strat de funingine de pe horn. 3. soluție de zer fierbinte și piatră acră, folosită la fixarea culorii pe ouă de Paști. Vezi definitia »

MOCÍRLĂ, mocirle, s. f. Apă stătătoare (de mică întindere) provenită din ploi, revărsări etc. și plină de mâl, de noroi; loc mlăștinos, noroios; noroi, mâl. ♦ Fig. Decădere morală; mediu decăzut din punct de vedere moral. – Cf. bg. močilo. Vezi definitia »