CÚVĂ s. f. 1. recipient de forme și dimensiuni variate, în operații tehnice sau de laborator. 2. partea superioară a unui furnal. 3. șant de fier sau de beton în care se instalau piesele de artilerie. (< fr. cuve) Vezi definitia »

PIȚIGĂIÁLĂ, pițigăieli, s. f. Faptul de a (se) pițigăia. [Pr.: -gă-ia-] – Pițigăi + suf. -eală. Vezi definitia »

CENZÚRĂ s.f. 1. (Ist.) Demnitatea și funcția de cenzor în vechea Romă. 2. Control exercitat asupra publicațiilor și tipăriturilor pentru a împiedica propagarea unor idei; organ care exercită acest control. 3. Funcție psihologică care, în teoria lui Freud, refulează în inconștient dorințele neconforme cu convențiile sociale. ♦ Critică, blam public. [< lat. censura, cf. it. censura, fr. censure]. Vezi definitia »

BRANCÁRDĂ, brancarde, s. f. Targă pentru transportat răniții sau bolnavii, formată de obicei dintr-o pânză întinsă, fixată de două bare de lemn sau de metal. – Din fr. brancard. Vezi definitia »

parastiseálă s.f. (înv.) reprezentație, spectacol. Vezi definitia »