LÍRIC, -Ă I. adj. 1. (despre poezii) care exprimă direct sentimente și emoții în legătură cu realitatea. ♦ gen ~ = gen literar cuprinzând opere care redau realitatea prin evocarea sentimentelor și emoțiilor poetului. ♦ (fig.) sentimental, sensibil. 2. (despre poeți; și s.) care scrie poezii lirice (1). 3. referitor la muzica de operă. ♦ (despre voce) caracterizată prin sonoritate dulce, lipsită de încordare, prin mobilitate. II. s. f. 1. totalitatea operelor lirice ale unui poet, ale unui popor, ale unei epoci. 2. poezia lirică, genul liric. (< fr. lyrique, lat. lyricus) Vezi definitia »

SCENARÍSTIC, -Ă, scenaristici, -ce, adj. s. f. 1. Adj. Referitor la scenariu, de scenariu. 2. S. f. Arta de a scrie scenarii. – Scenariu + suf. -istic. Vezi definitia »

cómic (cómică), adj. – De comedie; hazliu. – Var. (înv.) comicesc. Lat. comicus, it. comico (sec. XVIII). – Der. comicos, adj. (hazliu, care provoacă rîsul); comicărie, s. f. (bufonadă, caraghioslîc, glumă). Cf. comedie. Vezi definitia »

CONTRAPÚNCTIC, -Ă adj. Scris după regulile contrapunctului. [Cf. fr. contrapuntique]. Vezi definitia »

ANAGRAMÁTIC, -Ă adj. De anagramă. [< fr. anagrammatique]. Vezi definitia »