CADÉNȚĂ, cadențe, s. f. 1. Mișcare ritmică și uniformă; ritm. ◊ Loc. adv. În cadență = cu mișcări repetate la intervale egale. ♦ Numărul de lovituri pe care o armă de foc le trage pe minut. ♦ (Fiz.) Frecvență; viteză de repetare a unui fenomen. 2. Succesiune ritmică a unor unități poetice (picioare, silabe) accentuate, care produc un efect auditiv armonios. ♦ Succesiune de armonii care produc impresia unei încheieri într-o compoziție muzicală. 3. Pasaj mai mare de virtuozitate solistică dintr-un concert instrumental, interpretat fără acompaniament. – Din fr. cadence, it. cadenza. Vezi definitia »

TERAMICÍNĂ s. f. antibiotic dintr-un antinomicet, cu activitate asemănătoare celei a cloramfenicolului sau aureomicinei. (< fr. terramycine) Vezi definitia »

TRĂISTÍCĂ, trăistici, s. f. Trăistuță. – Din traistă + suf. -ică. Vezi definitia »

șeítă, șeíte, s.f. (reg.) plimbare. Vezi definitia »

TÂNDÁLĂ s. m. sing. Om care nu este bun de nici o treabă, care lucrează fără rost sau care își pierde vremea umblând de colo până colo. – Din tândăli (derivat regresiv). Vezi definitia »