ÎMBĂTÁRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) îmbăta (1) și rezultatul ei; amețeală. 2. Fig. Tulburare adâncă (și plăcută); încântare. – V. îmbăta. Vezi definitia »

STIVÁRE, stivări, s. f. (Rar) Acțiunea de a stiva și rezultatul ei; stivuire. – V. stiva. Vezi definitia »

fiuláre (fiulắri), s. f. – Partea de dedesubt a jugului. Lat. *fibŭlaria (Candrea, Éléments, 80; Pușcariu 619; REW 3278; DAR). În Trans. și Olt. Nu apare în alte limbi romanice (cf. Rosetti, I, 166). Cf. hiolă. Vezi definitia »

care nu este prea destept Vezi definitia »

EXMATRICULÁRE s.f. Acțiunea de a exmatricula și rezultatul ei; ștergere din matricole; eliminare definitivă. [< exmatricula]. Vezi definitia »