METEORÍTIC, -Ă I. adj. referitor la meteoritică. II. s. f. ramură a astronomiei care studiază meteoriții. (< fr. météoritique) Vezi definitia »

VOLÚMIC, -Ă adj. referitor la unitatea de volum (II, 1). (< fr. volumique) Vezi definitia »

OHÁBNIC, -Ă, ohabnici, -ce, adj. (Înv. și pop.; despre proprietate) 1. Care nu poate fi înstrăinat; inalienabil, de veci; scutit de impozite și de prestații. 2. (Despre proprietari) Care stăpânește o moșie ohabnică (1). (Despre robi, slugi etc.) Legat pe viață de ohabă (1). [Var.: ohávnic, -ă adj.] – Din sl. ohabĩnŭ. Vezi definitia »

CHELTUIÉLNIC, -Ă, cheltuielnici, -ce, adj. (Înv.) Cheltuitor. – Din cheltuială + suf. -nic. Vezi definitia »

turuiétic, turuiétică, turuiétici, turuiétice, adj. (reg.) nerod, netot, nătărău, nebun. Vezi definitia »