cápsă (cápse), s. f. – 1. Căpăcel metalic umplut cu materie explozivă, la armele de foc. – 2. Capsulă, capac metalic. – 3. Buton de presiune. – Germ. Kapsel (DAR) sau ngr. ϰάψα, din lat. capsa. – Der. capsa, vb. (a prinde cu capse); capsălar, s. n. (înv., cutie unde se păstrează capsule). Este dublet al lui capsulă, din fr. capsule. Vezi definitia »

PRELATÚRĂ, prelaturi, s. f. Demnitate de prelat. – Din fr. prélature. Vezi definitia »

zăhăiálă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zăhăiélii; pl. zăhăiéli Vezi definitia »

PSIHOTÉHNICĂ s. f. Ramură a psihologiei care studiază problemele activității oamenilor sub aspectul practic, aplicativ. – Din fr. psychotechnique. Vezi definitia »

CUSPÍDĂ s.f. 1. Formație anatomică terminată printr-un vârf ascuțit. 2. (Bot.) Ghimpe. [< fr. cuspide, cf. lat. cuspis – vârf]. Vezi definitia »