Definita cuvantului grund
GRUND s.n. 1. Prima vopsea care se dă pe piesele care urmează să fie vopsite. ♦ Strat de vopsea albă care se întinde pe o pânză înainte de a o picta. 2. Strat de mortar aplicat direct pe zidărie, peste care se aplică apoi tencuiala propriu-zisă. [< germ. Grund].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu grund
RUBICÓND, -Ă adj. (despre fața oamenilor) roșu, rumen. (< fr. rubicond, lat. rubicundus) Vezi definitia »
REVERÉND s.m. Titlu dat membrilor clerului catolic sau ai unor confesiuni reformate; cuvios, cucernic. ♦ Titlu dat pastorilor anglicani. [Cf. fr. révérend, lat. reverendus]. Vezi definitia »
OAREȘICẤND adv. (Pop.) Oarecând. – Oare + și + când. Vezi definitia »
ANGLO-NORMÁND s. n. dialect francez vorbit pe cele două coaste ale Mării Mânecii. (< fr. anglo-normand) Vezi definitia »
goelánd s.m. Pasăre palmipedă de mare: pescăruș. (< fr. goéland) Vezi definitia »