masor, masori s. m. bătăuș, huligan. Vezi definitia »

COMANDÓR s.m. (În trecut) 1. Grad de ofițer în aviație și marină, corespunzând gradului de colonel din armata de uscat; ofițer având acest grad. 2. Rang în ierarhia unor decorații. [< fr. commandeur]. Vezi definitia »

IZOCÓR, -Ă adj. (Despre transformările unui sistem fizic) Care se face la un volum constant. // s.f. izocoră – linie de-a lungul căreia un sistem fizic are același volum. [Var. isocor, -ă adj., s.f. / < fr. isochore]. Vezi definitia »

CUPLĂTÓR, cuplători, s. m. Lucrător miner însărcinat cu cuplarea vagonetelor. – Cupla + suf. -tor. Vezi definitia »

VERFAFÓR, verfafoare, s. n. (Mar.) Scondru scos în afara vergii cu ajutorul unor brățări. – Et. nec. Vezi definitia »