rúbă, rúbe, s.f. (înv.) cârpă, bucată de pânză. Vezi definitia »

PÍTĂ, pite, s. f. (Reg.) 1. Pâine. ◊ Compus: pita-vacii = ciupercă comestibilă, cu pălăria roșcată-cenușie, cu carne albă, care devine albastră în contact cu aerul (Boletus bovinus). 2. Fig. Hrană necesară pentru trai; mijloace de existență; p. ext. slujbă, funcție, post. – Din bg. pita. Vezi definitia »

jihálă s.f. (reg.) sârmă groasă cu care se scoate măduva de soc sau cu care se fac găuri în obiecte din lemn. Vezi definitia »

FLORÉTĂ s. f. armă albă, lungă, flexibilă, cu lama în patru muchii, fără tăiș, în exercițiile de scrimă. ◊ probă de scrimă practicată cu această armă. (< fr. fleuret, germ. Fleurett) Vezi definitia »

SÉPTIMĂ² s.f. Una dintre pozițiile de apărare la scrimă. [< fr. septime]. Vezi definitia »