CABALÍN-Ă 1. adj. Referitor la cai. 2. s.f. pl. Familie de mamifere din care face calul. Vezi definitia »

SÍXTĂ s. f. a șasea poziție de apărare la scrimă. (< fr. sixte) Vezi definitia »

șorlíță (-țe), s. f. – 1. Gaie (Milvus regalis). – 2. Vultur (Gypaetus barbatus). – Var. sorliță, șorlită. Bg. ušorlica „gaie”, cf. sb. ušara „cucuvaie”. Legătura cu rut. šulika (Candrea) sau cu surlă (Scriban) este incertă. – Der. șurligaie, s. f. (specie de șoim, Cerchneis tinnunculus); șurlicar, s. m. (gaie, Milvus regalis); șușugaie, s. f. (gaie). Vezi definitia »

vocaliză, vocalize s. f. (glum., iron.) zbieret, țipăt. Vezi definitia »

OMNISCIÉNȚĂ s. f. (Livr.) Însușirea de a ști totul. [Pr.: -sci-en-] – Din fr. omniscience, lat. omniscientia. Vezi definitia »