MOTIVÁȚIE s.f. (Rar) Motivare. ♦ (Psih.) Totalitatea motivelor, a considerațiilor sau a mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri. [Gen. -iei. / cf. fr. motivation]. Vezi definitia »

CÁDMIE s. f. oxid de zinc impur, care se depune pe pereții cuptoarelor de zinc. (< fr. cadmie, lat. cadmia) Vezi definitia »

COSMOGONÍE s.f. Ramură a astronomiei care studiază originea și evoluția universului. [Gen. -iei. / cf. fr. cosmogonie, gr. kosmogonia < kosmos – univers, gonos – origine]. Vezi definitia »

ȘOFERÍE s. f. meseria de șofer. (< șofer + -ie) Vezi definitia »

concluzie Vezi definitia »