Definita cuvantului mâniere
mâniére s.f. (înv.) pedeapsă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu mâniere
lumânare, lumânări s. f. minge șutată cu stângăcie, pe verticală, de un jucător de fotbal. Vezi definitia »
sâmbráre, sâmbrări, s.f. (înv.) întovărășire, asociere. Vezi definitia »
TECTILIZÁRE, tectilizări, s. f. (Auto) Acțiunea de a tectiliza și efectul acesteia. – V. tectiliza. Vezi definitia »
SUBÎMPĂRȚÍRE s.f. Acțiunea de a subîmpărți și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Parte care intră în compunerea unei părți mai mari; subdiviziune. [< subîmpărți]. Vezi definitia »
AUTOPROPULSÁRE, autopropulsări, s. f. v. autopropulsa. – [DOOM 2] Vezi definitia »