SUCITÓR, sucitoare, s. n. 1. Sul neted de lemn, cu care se întinde și se subțiază foaia de aluat pentru plăcintă, tăiței, etc.; vergea. 2. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferăstrău, la războiul de țesut etc., care, prin învârtire, slăbește sau strânge o legătură. – Suci + suf. -tor. Vezi definitia »

INSUFLATÓR s.n. Instrument medical care servește la insuflații. [< fr. insuflateur]. Vezi definitia »

ECIDIOSPÓR s. m. spor asexuat în ecidiile uredinalelor. (< fr. écidiospore) Vezi definitia »

ASURZITÓR, -OÁRE, asurzitori, -oare, adj. (Despre zgomote sau surse de zgomote) Care asurzește; p. ext. extrem de intens, de puternic. – Asurzi + suf. -tor. Vezi definitia »

MINITELEVIZÓR s. n. televizor de dimensiuni miniaturale; minivizor. (< fr. mini-téléviseur) Vezi definitia »