ȘPERȚÁR, -Ă, șperțari, -e, s. m. și f. Persoană care obișnuiește să primească sau să pretindă șperț. – Șperț + suf. -ar. Vezi definitia »

PARITÁR, -Ă, paritari, -e, adj. Care satisface o anumită paritate. Vezi definitia »

REȚETÁR I. s. n. 1. listă de rețete. 2. (mar.) normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. bloc cu formulare pentru rețete (1). II. s. m. cel care execută rețetele într-o farmacie. (< rețetă + -ar) Vezi definitia »

șulicár, șulicáre, s.n. (reg.) căciulă. Vezi definitia »

AMBULACRÁR, -Ă adj. referitor la ambulacre. (< fr. ambulacraire) Vezi definitia »