CÁNDELĂ s.f. unitate de măsură a intensității luminoase, a 60-a parte din intensitatea luminoasă a unui cm² de corp absolut negru la temperatura de solidificare a platinei. (< fr., lat. candela) Vezi definitia »

HIDROCHINÓNĂ s. f. substanță organică cristalină, obținută prin reducerea chinonei, revelator fotografic, în medicină și în unele sinteze organice. (< fr. hydroquinone) Vezi definitia »

păcosteálă s.f. (reg.) foiță de poleială; poleială. Vezi definitia »

a veni cu pluta pe conductă expr. a fi prost / nerod / nătâng. Vezi definitia »

1.Substanță organică naturală care conține carbon, hidrogen și oxigen, reprezentând un constituent fundamental al materiei vii și având un rol important în metabolism; hidrat de carbon, carbohidrat. – Din fr. glucide. 2.Carbohidratii sunt lanturi de mici parti de zahar si reprezinta principala sursa de energie a organismului. Vezi definitia »