píntă (-te), s. f. – Măsură de capacitate de circa un litru. Mag. pint, pol., slov. pinta (Cihac, II, 255), din germ. Pinte. Rar, în Trans. Vezi definitia »

PALAVRAGIOÁICĂ, palavragioaice, s. f. (Depr.) Femeie care spune palavre. – Palavragi + suf. -oaică. Vezi definitia »

ZONÚLĂ s.f. (Anat.) Zonă mică. [< fr. zonule]. Vezi definitia »

ATMOLÍZĂ s.f. Separare a unui amestec de gaze la trecerea prin pereții unui vas poros. [< fr. atmolyse, cf. gr. atmos – gaz, lysis – descompunere]. Vezi definitia »

ASIMPTÓTĂ, asimptote, s. f. (Mat.) Linie (dreaptă) de care se apropie o curbă, dar pe care nu o atinge niciodată la o distanță finită. – Din fr. asymptote. Vezi definitia »