zoosporánge s. n., pl. zoosporange Vezi definitia »

TRÁGE, trag, vb. III. I. 1. Tranz. A face efortul de a mișca, de a deplasa ceva, apucându-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l îndrepta spre un anumit punct. ◊ Expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenția spre un anumit lucru; b) a îmbia, a îndemna. A fi tras de păr = a fi relatat în mod exagerat, forțat, tendențios. A trage (pe cineva) la (sau în) judecată = a cita pe cineva în fața justiției. A trage pe sfoară = a păcăli. A trage pe roată = a supune torturii cu ajutorul roții de tortură. A trage la răspundere = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător. A trage la fund (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului. ♦ (Cu complementul „clopotul”) A face să sune (prin deplasare într-o parte și în alta). ♦ A întinde, a încorda un fir, o sfoară (smucind). ◊ Expr. A trage sforile = a conduce în ascuns, din culise (o acțiune reprobabilă); a unelti. ♦ Fig. (Înv.) A îndemna; a atrage (asupra sa). 2. Tranz. A duce, a târî după sine. ◊ Expr. A trage targa pe uscat = a trăi în lipsuri, în sărăcie; a o scoate greu la capăt. A trage un picior sau a trage piciorul = a șchiopăta. ♦ (Despre animale de tracțiune) a face ca un vehicul să se deplaseze (ducându-l după sine). 3. Tranz. A pune (sau a scoate) (de) pe sine un obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte; a înfunda pe cap o bonetă, o căciulă; a duce un accesoriu de îmbrăcăminte înspre o parte a corpului (spre a o acoperi); a aranja, a potrivi. 4. Intranz. (Pop.) A avea greutatea de..., a cântări, a atârna. 5. Tranz. A înfige (într-un corp ascuțit). 6. Tranz. A îndrepta și a opri un vehicul, o ambarcație la locul de îmbarcare sau de coborâre. 7. Intranz. A se opri undeva spre a fi găzduit; a se instala undeva pentru un timp limitat. 8. Refl. și intranz. (Reg. și fam.; urmat de determinări locale introduse prin prep. „la”) A se duce (mânat de o dorință), a se îndrepta spre o țintă. ♦ Intranz. Fig. A tinde spre..., a se simți atras către... ♦ Intranz. A prevesti o anumită stare. Trage a rău. 9. Refl. (Pop.) A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. ◊ Expr. (Tranz.) A-și trage mâna de deasupra cuiva = a înceta să mai ocrotească pe cineva. 10. Tranz. Fig. A îndura, a suporta, a pătimi. ◊ Expr. A trage o spaimă = a se speria foarte tare. ♦ A suporta consecințele unui fapt reprobabil; a ispăși. II. 1. Tranz. A lua, a scoate; a smulge; a extrage. ◊ Loc. vb. A trage un profit = a profita. A trage învățăminte din (sau de pe urma)... = a învăța (dintr-o experiență). ◊ Expr. A trage foloase din (sau de pe urma)... = a avea, a obține un avantaj de pe urma... 2. Intranz. Fig. (în expr.) A trage cu urechea = a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite; a asculta pe furiș. A trage cu ochiul (sau cu coada ochiului) = a se uita pe furiș, pentru a nu fi observat. 3. Tranz. A inspira; a respira; a inhala. ◊ Expr. A-și trage sufletul (sau răsuflarea) = a respira greu din cauza oboselii, bătrâneții etc.; a se odihni după un efort greu. (Intranz.) A trage să moară = a fi în agonie, a-și trăi ultimele clipe. ♦ A fuma, a priza. 4. Intranz. (Despre sobe) A avea tiraj bun. 5. Tranz. A sorbi, a înghiți, a bea. ◊ Expr. (Absol.) A trage la măsea (sau la mustață) = a fi bețiv. III. Tranz. A trasa, a marca, a desena o linie, un contur. ◊ Expr. (A fi) tras cu sfoara = (a fi) drept, aliniat. (Intranz.) A trage (peste ceva) cu condeiul (sau cu buretele) = a șterge; a anula; a face uitat, a uita. IV. 1. Tranz. (În diverse procese de muncă sau în acțiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieșind din determinări) A trage la rindea = a rindelui. A trage (o țesătură) la piuă = a supune o țesătură unei operații mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă. A trage la tipar = a tipări. A trage la șapirograf = a șapirografia. A trage pe piatră (sau pe amnar, pe curea) = a ascuți. A trage pe calapod = a întinde pe calapod. (Intranz.) A trage cu acul = a coase, a broda. A trage cu coasa = a cosi. A trage la rame (sau la, din lopată) = a vâsli. ♦ A trece prin... Trage firele prin spată. ◊ Expr. A trage banul (sau gologanul) prin barbă = a freca de barbă un ban câștigat (în credința superstițioasă că acest gest atrage un câștig ulterior bun). Tras (ca) prin inel, se spune despre o persoană cu trupul subțire, mlădios. ♦ A întinde și a subția un material ductil, trecându-l printr-o filieră. ♦ Refl. (În expr.) A se trage la față (sau la obraji, la chip) = a slăbi, a avea figura obosită, palidă. 2. Tranz. (Fam.) A face ceva cu plăcere, cu multă energie, cu pasiune. ◊ Expr. A trage un (pui de) somn sau a trage la soamne (ori la aghioase) = a dormi adânc. 3. Tranz. A da una sau mai multe lovituri; a bate, a plesni. 4. Intranz. A descărca o armă spre țintă, a face ca proiectilul, săgeata etc. să pornească spre țintă. 5. Tranz. A freca o anumită regiune a corpului în scopuri terapeutice; a masa. ♦ A fricționa. V. 1. Intranz. (Despre vânt) A bate, a sufla. 2. Tranz. (Adesea impers., subînțelegându-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A învălui pe cineva, provocându-i o senzație neplăcută de răcoare (urmată adesea de îmbolnăvire). VI. Refl. 1. A descinde din..., a fi din neamul... ♦ A fi originar din... 2. A proveni; a fi provocat (de...). [Perf. s. trăsei, part. tras] – Lat. *tragere (= trahere). Vezi definitia »

CONCÚRGE, concúrg, vb. III. Intranz. (Înv.) 1. A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2. A contribui la înfăptuirea unei opere; a colabora. 3. A concura. – Din lat. concurrere (după curge). Vezi definitia »

HÓGE, hogi, s. m. Preot sau, p. ext., învățător, dascăl la mahomedani. [Var.: hógea s. m.] – Din tc. hoca Vezi definitia »

Vintage Un stil pentru nostalgicele modei. Regasesti in el vesminte din perioada belle epoque, din anii nebuni sau furtunosi ai rock'n roll-ului. Piese vechi de vestimentatie, care au fost pastrate in dulapuri sau lazi de zestre, rezistand cu brio in fata trecerii timpului. Probabil, ne amintim cu totii de fabuloasa rochie de catifea purtata de Julia Roberts la ceremonia Oscarurilor de acum cativa ani. Dar oare se stie ca respectiva rochie, creata de Valentino in anii '80, este vintage? Actrita isi permite cu siguranta si creatii mai recente, dar, stilul transcende curentele efemere ale modei. Prin definitie, hainele la moda din anii '20 pana in '70 apartin stilului vintage. Dar, prin extensie, se considera „vintage” orice obiect de vestimentatie care s-a purtat in trecut – « perioada de gratie » pana la consacrare fiind de cel putin 20 de ani. Valoroase nu sunt doar lucrurile foarte vechi, rare, care s-au pastrat intacte, dar si cele care reflecta tendintele actuale. De exemplu, saharienele din anii '70 sunt perfecte pentru a ilustra stilul safari, una dintre tendintele sezonului de primavara-vara 2002. Iar trench-urile de prin anii '50-'70 defileaza si astazi pe podiumurile de moda. in orice magazin. Exista, insa, si lucruri vechi, de colectie, cum ar fi cele de la inceputul secolului al XX-lea sau dantelele lucrate de mana, care pot costa o avere. La noi nu exista decat incercari timide de a deschide magazine de haine vintage, asa ca garderoba rudelor mai in varsta constituie o sursa de comori ce, parca, abia asteapta sa fie scoase la lumina. Arborand stilul vintage, nu trebuie sa ne mai temem ca vom intalni acelasi haine la alte cateva zeci de femei pe strada si, totodata, reusim sa ne innobilam garderoba. Un sal de dantela aduce un aer retro plin de eleganta unei simple rochii negre. Pot fi combinate o pereche de bluejeans cu o bluza de dantela sau cu un set bluza si jacheta din tricot fin. Iar fustele lungi, ample, purtate prin anii '80 tocmai au revenit in moda. Cat despre perioada hippie.….s-a instaurat domnia florilor aproape peste tot. Daca ni se pare ciudat sa purtam haine vechi, ar trebui sa ne amintim de piesele „antice” pe care toate le-am admirat la cunostintele noastre. De asemenea, hainele vintage sunt lucrate extrem de ingrijit, spre deosebire de cele de masa. Sa ne gandim doar ca moda contemporana a fost inundata de polyester si alte fibre sintetice, iar hainele din materiale naturale sunt foarte scumpe. In schimb, bluza de matase a bunicii nu ne costa nimic, ba dimpotriva, vom fi trendy ! Accesoriile se pot incadra si ele in stilul vintage. Bijuteriile „art nouveau” sau siragurile de perle, celebre in anii '20 (dar si in 2007), incanta pe oricine. Iar posetele cu cadru metalic, elegante si rafinate, sunt in permanenta en vogue....Definitia apartine doamnei Doina Butnar Vezi definitia »