ghioldán, ghioldáne, s.n. (reg.) ghiont, pumn. Vezi definitia »

băcán (-nuri), s. n. – Lemn al unui arbore exotic. – Mr. băcîme, megl. bacam. Tc. bakam, bakim (Roesler 590; Șeineanu, II, 32; Lokotsch 190), de unde provin și ngr. μπαϰάμι, alb. bakkam, bg., rus. bakam, sb. bakam. A devenit popular datorită folosirii colorantului obținut de băcan la vopsirea ouălor de Paști. Der. băcăni, vb. (a vopsi roșu-aprins). Vezi definitia »

ENESCIÁN, -Ă, enescieni, -e, adj. De Enescu, al lui Enescu; în maniera lui Enescu. [Pr.: -ci-an] – Enescu (n. pr.) + suf. -ian. Vezi definitia »

împrejureán, împrejuréni, s.m. (înv.) vecin, megieș, împrejuraș. Vezi definitia »

VAPOREÁN, vaporeni, s. m. Navigator care staționează puțin timp într-un port, fără a avea domiciliul stabil în acesta. ♦ (Fam.) Marinar. – Vapor + suf. -ean. Vezi definitia »