Definita cuvantului atrățel
atrățél (atrățéi), s. m. – Plantă, limba cîinelui (Cynoglossum officinale). Mag. atracél „Borrago officinalis” (Cihac, II, 477; DAR; Gáldi, Dict., 83).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu atrățel
păsărél1, păsăréi, s.m. (înv. și reg.) 1. bărbătuș mic de vrabie. 2. vrabie (în general). Vezi definitia »
arășel! interj. (țig.) taci! Vezi definitia »
CASTÉL, castele, s. n. 1. Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri și cu creneluri, înconjurată de ziduri și de șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; (astăzi) casă mare care imită arhitectura medievală. ◊ Expr. Castele în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice, iluzii deșarte. 2. (În sintagma) Castel de apă = construcție specială (în formă de turn) care servește ca rezervor de apă. 3. Fiecare dintre construcțiile situate deasupra punții superioare a unei nave. – Din lat. castellum. Cf. pol. kasztel, it. castello. Vezi definitia »
ZEL s. n. râvnă, sârguință; ardoare. ♦ exces de ~ = sârguință exagerată. (< fr. zèle, lat. zelus) Vezi definitia »
FLANÉL s. n. v. flanelă Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z