Definita cuvantului autentic
auténtic (auténtică), adj. – Care este conform cu adevărul. Fr. authentique, și înainte din lat. authenticus ‹ gr. αύθέντης „autor” (cf. Gáldi 155), sec. XVII. Der. (din fr.) autenticitate, s. f.; autentifica, vb. (a legaliza, a autoriza).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu autentic
ANECDÓTIC, -Ă I. adj. cu caracter de anecdotă. II. s. f. schema desfășurării epice a unei povestiri, a unui film etc. (< fr. anecdotique) Vezi definitia »
STRATIGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la stratigrafie, de stratigrafie. [< fr. stratigraphique]. Vezi definitia »
APOLOGÉTIC, -Ă, apologetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care conține o apologie, care ține de apologie. 2. S. f. Sistem (adesea neîntemeiat) de apărare sau de justificare a unei idei, doctrine etc. 3. S. f. Parte a teologiei care are ca scop apărarea religiei creștine. – Din fr. apologétique. Vezi definitia »
SARDÓNIC, -Ă adj. (despre râs, zâmbet; și adv.) care exprimă răutate, satisfacție diabolică; batjocoritor, malițios, sarcastic. (< fr. sardonique) Vezi definitia »
NÓRDIC, -Ă adj. De (la) nord. [Cf. germ. nordisch, fr. nordique, it. nordico]. Vezi definitia »