rânduluí, rânduluiésc, vb. IV (reg.) a meni, a sorti, a ursi. Vezi definitia »

SUPRAVIEȚUÍ vb. IV. intr. A scăpa cu viață dintr-o nenorocire; a rămâne în viață după moartea cuiva. [Pron. -vie-țu-i. / < supra- + viețui, după fr. survivre]. Vezi definitia »

ștrăifuí, ștrăifuiésc, vb. IV (reg.) 1. (în forma: ștrefui; despre drumuri forestiere) a acoperi cu traverse de lemn pentru a înlesni târârea buștenilor. 2. (despre bușteni) a târî cu ajutorul animalelor de tracțiune. 3. (refl.; despre cai) a se lovi în mers cu un picior de altul. 4. (refl.; în forma: ștrofui; despre cai) a bate din picioare. Vezi definitia »

SPICUÍ, spicuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A culege spice (1) din lan; a aduna spicele rămase după secerat. 2. Fig. A culege (de ici, de colo), a extrage (materiale documentare) din diferite izvoare (alegând dintr-o cantitate mai mare). [Prez. ind. și: spícui] – Spic + suf. -ui. Vezi definitia »

soglăsuí, soglăsuiésc, vb. IV (înv.) 1. a face să corespundă; a face să rimeze. 2. a fi de acord. Vezi definitia »