PORTÍȚĂ, portițe, s. f. Diminutiv al lui poartă. ◊ Expr. Portiță de scăpare = posibilitate de a scăpa dintr-o situație dificilă. – Poartă + suf. -iță. Vezi definitia »

TRANSILVĂNEÁNCĂ, transilvănence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Transilvaniei sau este originară de acolo; ardeleancă. – Transilvănean + suf. -că. Vezi definitia »

a băga în față expr. (deț.) a acoperi adevăratul vinovat dând vina pe altcineva. Vezi definitia »

ARMATÚRĂ, armaturi, s. f. (Muz.) Armură (4). – Din fr. armature, lat. armatura. Vezi definitia »

GRANULOCITOZĂ s. f. Creștere a numĂ?rului de granulocite din sânge. -Din fr. Granulocytose Vezi definitia »