AFRODITA (în mitologia greacă), zeița dragostei și a frumuseții. Fiică a lui Zeus și a nimfei Dione sau, după altă versiune, născută din spuma mării, ca fiică a lui Uranus. Soția lui Hefaistos; iubită de Ares, Dionysos, Hermes și Poseidon, dintre zei, iar dintre muritori de Adonis și Anchise, de la care l-a avut pe Enea. La romani se numea Venus. Vezi definitia »

PERTRACTÁ vb. tr. a trata, a dezbate îndelung. (< lat. pertractare) Vezi definitia »

HEPT(A)- elem. „șapte”. (< fr. hept/a/-, cf. gr. hepta) Vezi definitia »

RIPOSTÁ vb. intr. a răspunde, a replica (prompt și cu energie). ◊ a lua atitudine împotriva unei nedreptăți; a protesta. ◊ (scrimă) a ataca imediat după ce a parat o lovitură. (< fr. riposter) Vezi definitia »

MONTÁ¹ vb. I. tr. 1. a așeza, a potrivi la locul lor (piesele unei mașini, ale unui aparat etc.); a îmbina, a asambla. ◊ a fixa o piatră prețioasă într-o bijuterie. 2. a pune în scenă o piesă de teatru, un spectacol. 3. a pune la cale, a ațâța, a instiga. II. refl. a se irita, a se înfuria. (< fr. monter) Vezi definitia »