ȚĂRÚȘ, țăruși, s. m. Par scurt, ascuțit la un capăt, care se înfige în pământ și care servește pentru a fixa sau a lega ceva de el sau pentru a stabili un hotar, o linie de demarcație etc. – Et. nec. Vezi definitia »

a face pe cineva făraș expr. a bate foarte tare (pe cineva). Vezi definitia »

MUNDIRÁȘ, mindirașe, s. n. (Înv.) Diminutiv al lui mundir. [Var.: mondiráș s. n.] – Mundir + suf. -aș. Vezi definitia »

LAȘ, -Ă adj. Fricos, slab de înger; mișel. [< fr. lâche, cf. lat. laxus – slab]. Vezi definitia »

TRĂPÁȘ, trăpași, s. m. (La pl.) Nume generic dat raselor de cai specializați pentru o mare viteză la trap (1); (și la sg.) cal care face parte dintr-o astfel de rasă. – Trap + suf. -aș. Vezi definitia »