ATMOSFÉRĂ, (II) atmosfere, s. f. I. 1. Înveliș gazos care înconjură pământul; aerul pe care îl respiră cineva. ♦ Fig. Mediul social înconjurător; ambianță. 2. Fig. Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. ◊ Expr. A face atmosferă = a crea o anumită stare de spirit în legătură cu o persoană, cu un scop urmărit etc. II. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Fr. atmosphère (< gr.). Vezi definitia »

MIMÓZĂ s.f. Gen de plante erbacee leguminoase exotice, cu flori mici roz sau albe. ◊ Mimoză senzitivă = plantă erbacee ale cărei frunze se strâng la cea mai mică atingere. [< fr., lat. mimosa < mimus – care se contractă ca un mim]. Vezi definitia »

LETRÍNĂ, letrine, s. f. (Tipogr.) Literă majusculă (de obicei ornată) folosită la început de capitol în ediții bibliofile. – Din fr. lettrine. Vezi definitia »

DEOCAMDÁTĂ adv. (Arată că acțiunea este provizorie) Pentru moment, până una-alta, în mod provizoriu. [Pr.: deo-] – De⁴ + o + cam + dată. Vezi definitia »

DÁTĂ s. f. 1. timp în care s-a petrecut sau urmează să se facă ceva; indicația acestui timp. 2. (mat.) număr, mărime, relație etc. care servește la rezolvarea unei probleme. 3. (pl.) informații referitoare la ceva. (< fr. date) Vezi definitia »