ȚUICĂRÉALĂ, țuicăreli, s. f. Faptul de a se țuicări; țuicuială. – Țuicări + suf. -eală. Vezi definitia »

SPÍȚĂ, spițe, s. f. 1. Fiecare dintre bucățile de lemn sau dintre barele subțiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roți de butucul sau de centrul ei. ♦ Stinghie, spetează. 2. Fiecare dintre treptele unei scări; fuscel. 3. Fig. Grad de rudenie; neam; totalitatea persoanelor care descind din aceeași persoană; p. ext. origine. ◊ Spița neamului = arbore genealogic. 4. Unitate biologică formată din lanțuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei lor. – Din bg., scr. spica. Vezi definitia »

PERIARTERÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a tunicii externe a arterelor. [Cf. fr. périarthérite]. Vezi definitia »

BÉȘNIȚĂ s. f. Leneș, trândav. (din băși) Vezi definitia »

PARAGENÉZĂ, parageneze, s. f. Formare în aceeași epocă a mai multor minerale asociate. ♦ Asociație de minerale formată în urma unui anumit proces geologic. – Din fr. paragénèse. Vezi definitia »