URGÉNȚĂ, urgențe, s. f. Însușirea, caracterul a ceea ce este urgent; situație care necesită o rezolvare urgentă; necesitate de a rezolva imediat o problemă. ◊ Loc. adv. De urgență = imediat, numaidecât, repede, fără întârziere. – Din fr. urgence. Vezi definitia »

poártă¹, pórți, cal mătăhălos și urât. Vezi definitia »

ȘCRÁBĂ s. f. v. scroambă. Vezi definitia »

BRIȘCÚȚĂ¹, brișcuțe, s. f. Diminutiv al lui brișcă¹. Vezi definitia »

CILÓZĂ s. f. tremur convulsiv cronic al pleoapei superioare. (< fr. cillose) Vezi definitia »