ANATOMÍE s. f. 1. știință care se ocupă cu studiul structurii organismului uman, animal sau vegetal. 2. disecție. ◊ structura internă a unui organism sau organ. 3. formă exterioară a unui corp. 4. (fig.) studiu, analiză minuțioasă. (< fr. anatomie, lat., gr. anatomia) Vezi definitia »

-SISTOLÍE elem. „sistolă”. (< fr. -systolie, cf. gr. systole, contracție) Vezi definitia »

UTEROGRAFÍE s. f. explorare radiologică a uterului cu ajutorul unei substanțe de contrast. (< fr. utérographie) Vezi definitia »

TRIPLEGÍE s.f. (Med.) Hemiplegie însoțită de paralizia unui membru din partea opusă a corpului. [Gen. -iei. / < fr. triplégie, cf. lat. tres – trei, gr. plege – lovitură]. Vezi definitia »

ERGOMETRÍE s. f. disciplină care se ocupă cu determinarea lucrului mecanic în timpul unui efort fizic. (< fr. ergométrie) Vezi definitia »