Definita cuvantului montură
MONTÚRĂ, monturi, s. f. Piesă sau parte a unui sistem tehnic în care se montează o altă piesă a acestuia. ♦ Spec. Mod de fixare a pietrelor prețioase într-o bijuterie; garnitură de metal care fixează o piatră prețioasă într-o bijuterie sau care adăpostește mecanismul unui ceasornic. – Din germ. Montur, fr. monture.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu montură
BOCĂNEÁLĂ, bocăneli, s. f. Bocănit. – Din bocăni + suf. -eală. Vezi definitia »
ENÍGMĂ s. f. 1. lucru greu de înțeles, de lămurit; taină, mister. ◊ ghicitoare. 2. joc distractiv (în versuri), ca o ghicitoare; șaradă. (< fr. énigme, lat. aenigma, gr. ainigma) Vezi definitia »
AMIDÍNĂ, amidine, s. f. Substanță organică pe bază de amidă, folosită în medicamentație. – Din fr. amidine. Vezi definitia »
CARIOTÉCĂ s. f. membrană nucleară care separă carioplasma de citoplasmă. (< fr. caryothèque) Vezi definitia »
MOTROÁȘCĂ, motroaște, s. f. (Reg.) Motoașcă. ♦ Mănunchi. – V. motoașcă. Vezi definitia »