Cocălar, cocălari s.m. 1. țigan fără ocupație, care, neștiind nici o meserie pentru a-și câștiga existența, merge în urma șatrelor de țigani cu ocupații tradiționale (spoitori, căldărari, argintari, lingurari etc.), hrănindu-se cu resturile rămase de la aceștia. 2. țigan care mănâncă găini moarte în urma unei maladii; 3. persoană care trăiește pe spinarea altora; manelist. – Din țig. cokalos Vezi definitia »

MOZAICÁR, -Ă s.m. și f. Lucrător specializat în lucrări de mozaic; mozaist. [Pron. -za-i-. / < mozaic + -ar]. Vezi definitia »

STEREOTIPÁR, -Ă s. m. f. stereotipist. (după fr. stéréotypeur) Vezi definitia »

INTERAXILIÁR, -Ă adj. (biol.) situat între două axile ori ramuri sau în unghiul format de acestea. (< fr. interaxillaire) Vezi definitia »

GUZLÁR, guzlari, s. m. Persoană care cântă la guzlă. – Guzlă + suf. -ar. Vezi definitia »