șuleán, șuleánă, adj., s.f. (reg.) 1. (adj.) oblic, pieziș. 2. (s.f.) fiecare dintre găurile oblice care se perforează în peretele unui abataj, pentru a se introduce explozivul; împușcătură. Vezi definitia »

ligheán (lighéne), s. n. – Vas de spălat. – Mr. lighen. Tc. legen (Șeineanu, II, 236; Meyer 234; Berneker 699; Lokotsch 1290; Vasmer, II, 24), cf. ngr. λεγένι, alb. ljëgen (Philippide, II, 720), bg. legen, sb. ledjen, rus. legin. Originea pare să fie gr. λεϰάνη, cf. leagăn. Vezi definitia »

TARLATÁN s. n. (Înv.) Muselină de bumbac, foarte subțire de culoare deschisă. – Fr. tarlatane. Vezi definitia »

BELLMAN, Carl Mikael (1740-1795), poet suedez. Versuri anacreontice („Scrisorile și cîntecele lui Fredman”). Vezi definitia »

gherdán (gherdáne), s. n. – Șirag de mărgele, de galbeni. – Var. ghiordan. Mr. ghiurdane, megl. ghirdan. Tc. (per.) gerdan „gît”, gerdanlik „șirag” (Șeineanu, II, 179; Lokotsch 575); cf. ngr. γερτάνι, γιορντάνι. Sec. XVII. – Din rom. provine rut. gerdan (Miklosich, Wander., 15). Vezi definitia »