Definita cuvantului morloi
morlói s.m. (reg.) pui mic de somn (pește).
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu morloi
știuburói, știuburoáie, s.n. (reg.) groapă adâncă plină cu apă. Vezi definitia »
desfoí, pers. 3 sg. desfoáie, vb. IV (pop.) 1. (despre vânt) a desfrunzi. 2. (refl.; despre bobocii de flori) a se deschide. Vezi definitia »
DOI, DÓUĂ num. card. Număr având în numărătoare locul între unu și trei și indicat matematic prin cifrele 2 și II. ◊ (Adjectival) Vine cu doi prieteni. ◊ Loc. adv. În (sau din) două vorbe (sau cuvinte) = pe scurt, fără multă vorbă. La doi pași = aproape. ◊ Expr. (Fam.) (A spune) două vorbe și-un cuvânt = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte. (Fam.) În doi timpi și trei mișcări = foarte repede, imediat. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Tomul doi. ◊ (Intră în componența num. adverbial) A venit de două ori. ◊ (Intră în componența num. distributiv) Plecau câte doi. ◊ (Substantivat) Trei de doi. ◊ Loc. adv. În (sau pe din) două = în două bucăți, în două părți (egale). În (sau pe din) două cu... = amestecat (în părți egale) cu altceva. Una-două = întruna, mereu, continuu. Cu una, cu două = (în construcții negative) cu ușurință, repede. Nici una, nici două = pe neașteptate; imediat. Din două una sau una din două = ori una, ori alta; ori..., ori... ◊ Expr. Una și cu una fac două = fără vorbă multă; scurt, limpede. A nu vorbi sau a nu zice (nici) două = a nu scoate o vorbă; a tăcea. ♦ (Adjectival) Vreo doi = câțiva. ♦ (Substantivat) Cifră care indică numărul definit mai sus. A scris un doi pe tablă. – Lat. *dui, duae. Vezi definitia »
PITÓI, pitoaie, s. n. (Reg.) Augmentativ al lui pită. – Pită + suf. -oi. Vezi definitia »
arăboi, arăboi s. m. (augm.) arab Vezi definitia »