SATISFÁCȚIE s. f. sentiment de mulțumire, de plăcere. ◊ împlinire a unei dorințe, aspirații. ♦ a cere (sau a da ~ = a) a cere (sau a da cuiva) dreptate, câștig de cauză; b) a provoca (sau a accepta o provocare) la duel. (< fr. satisfaction, lat. satisfactio) Vezi definitia »

múmie (mumíi), s. f. – Cadavru conservat. It. mummia, fr. momie, de unde și accentul dublu. – Der. mumifica, vb., din fr. momifier. Vezi definitia »

ALELOGAMÍE s. f. polenizare în două moduri nespecifice. (< fr. allélogamie) Vezi definitia »

ENDOTERMÍE s.f. (Chim.) Reacție care se efectuează prin absorbție de căldură. [Gen. -iei. / < fr. endothermie]. Vezi definitia »

SLUTÉNIE s. f. v. sluțenie. Vezi definitia »