TRITURÁȚIE s. f. triturare. (< fr. trituration, lat. trituratio) Vezi definitia »

HIPERVOLEMÍE s. f. creștere a volumului de sânge circulant. (< fr. hypervolémie) Vezi definitia »

-FIȚÍE elem. „vegetație”, „excrescență”, „proliferare”. (< fr. -phytie, cf. gr. phyton, plantă) Vezi definitia »

GRAVITÁȚIE s. f. (Fiz.) Fenomen de atracție reciprocă a corpurilor, dependent de masa lor; gravitate (4). ◊ Câmp de gravitație = spațiul în care un corp își exercită atracția asupra altor corpuri. Centru de gravitație = a) punctul de aplicație al rezultantei forțelor de gravitație exercitate asupra părților care alcătuiesc un corp; b) fig. loc în jurul (și sub influența) căruia evoluează, trăiește cineva sau ceva. – Din fr. gravitation. Vezi definitia »

FOTOBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază efectele luminii asupra organismelor vii. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. photobiologie. Vezi definitia »