MANDÓLĂ s.f. Instrument cu coarde ciupite, derivat din lăută, având coardele mai groase decât ale mandolinei. [Var. mandoră s.f. / < it. mandola]. Vezi definitia »

FACTÚRĂ² s. f. act justificativ în care se consemnează cantitatea, calitatea, prețul etc. mărfurilor cumpărate sau expediate. (< fr. facture) Vezi definitia »

GHIORĂIÁLĂ, ghiorăieli, s. f. V. chiorăială. Vezi definitia »

TUBERCULÍDĂ s. f. dermatoză părând a avea un raport foarte strâns cu tuberculoza, fără ca studiul bacteriologic să arate prezența bacilului Koch. (< fr. tuberculide) Vezi definitia »

BOÁITĂ, boaite, s. f. Vită (slabă). ♦ Termen de batjocură pentru oameni. – Comp. magh. bojti „vită cornută”. Vezi definitia »