FONIATRÍE s.f. Disciplină medicală care studiază tulburările și afecțiunile vocii. [Pron. -ni-a-, gen. -iei. / < fr. phoniatrie]. Vezi definitia »

TRANSMÍSIE s. f. v. transmisiune. Vezi definitia »

SCHIASCOPÍE s. f. examen al umbrei pupilare, pentru a determina gradul de refracție a ochiului; cheratoscopie, retinoscopie. (< fr. skiascopie) Vezi definitia »

CĂLUGĂRÍE s. f. Viață de călugăr(iță). – Călugăr + suf. -ie. Vezi definitia »

ACRINÍE s. f. diminuare, absență a secreției unei glande. (< fr. acrinie) Vezi definitia »