sidélcă, sidélci, s.f. (reg.) 1. perniță care se pune sub cureaua hamului de pe spinarea calului, pentru ca animalul să nu se rănească. 2. scaun pe care stă țesătoarea la războiul de țesut. Vezi definitia »

MILÉZIMĂ s. f. v. milesim. Vezi definitia »

ANLUMINÚRĂ s. f. ilustrație în culori vii a manuscriselor medievale. (< fr. enluminure) Vezi definitia »

SILICIÚRĂ s.f. Compus al siliciului cu un metal. [Pron. -ciu-. / < fr. siliciure]. Vezi definitia »

merídă (-de), s. f. – Hostie. Ngr. μερίδα „parte” (Tiktin). Sec. XVII, înv. Cuvînt cult, fără circulație reală. Vezi definitia »