CAMELIE (‹ fr. {i}; {s} Camelii) s. f. Plantă arbustivă, decorativă, originară din Asia de Est și Sud-Est, cu frunze totdeauna verzi și flori mari, albe sau roșii, cu petale cărnoase, cerate; frunzele conțin cafeină și tanin, fiind utilizate în fitoterapie ca tonic, astringent și neurostenic (Camellia japonica). Vezi definitia »

ICONOGRAFÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu descrierea și studiul operelor realizate în diverse arte plastice; studiu al operelor de artă plastică cu o anumită tematică. ♦ Colecție de imagini, de reprezentări referitoare la un anumit subiect (o personalitate, o epocă, o temă etc.). ♦ Totalitatea reproducerilor de portrete care ilustrează o lucrare (științifică). [Gen. -iei. / < fr. iconographie, cf. lat. iconographia < gr. eikon – imagine, graphia – scriere]. Vezi definitia »

ICONOCLASTÍE s. f. caracter, atitudine de iconoclast. (< fr. iconoclastie) Vezi definitia »

CINEDENSIGRAFÍE s. f. metodă de investigație a inimii, a vaselor pulmonare și a plămânilor, bazată pe fenomenul impresionării variate, a unor celule fotoelectrice în funcție de densitatea unui fascicul de raze roentgen. (< fr. cinédensigraphie) Vezi definitia »

PAHICHEILÍE s. f. îngroșare exagerată a buzelor. (< engl. pachycheilia) Vezi definitia »