Definita cuvantului naică
náică s.f. (reg.) 1. termen de respect folosit pentru o femeie mai în vârstă; dadă, nană, lele. 2. iubită.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu naică
GONDOLÉTĂ s. f. gondolă mică. (< it. gondoletta) Vezi definitia »
SUBPREFECTÚRĂ s. f. (în trecut) 1. funcția de subprefect. 2. plasă administrată de un subprefect. ◊ comună reședință a subprefectului; localul în care funcționa subprefectura. (după fr. sous-préfecture) Vezi definitia »
mădúvă s. f. – Miez, esență. – Var. (Trans., Banat) mădu(h)ă. Mr. măduă, megl. miduă. Lat. medŭlla (Pușcariu 1013; Candrea-Dens., 1114; REW 5463), cf. it. midolla, v. fr. meolle, (fr. moelle), prov. mezola, sp. meollo, port. miola. Pentru fonetism (măduă, cu suprimarea hiatului prin intermediul lui ν), cf. văduvă. – Der. măduvos, adj. (care are multă măduvă). Vezi definitia »
BÂLBÂIÁLĂ, bâlbâieli, s. f. Faptul de a (se) bâlbâi; vorbe pronunțate nedeslușit. Vezi definitia »
STÓLĂ1 s. f. 1. rochie largă, căzând în falduri și încinsă cu două brâuri, pe care o purtau peste tunică matroanele romane. 2. ornament de forma unei fâșii lungi, purtat pe după gât de preoții catolici la slujbă. (< it., fr., lat. stola) Vezi definitia »