Definita cuvantului șpan
ȘPAN s.m. (Ban., Trans. SV) Nobil care stăpînea sau administra un ținut. Cine va ține vrăji, aceia să să de șpanilor, să nu să vor lăsa. SAVA, AȘEZĂMÎNTURILE. Din mila... șpanului săcuilor. SA, 2r. Ishpan. Castellanus. Comes. AC, 344; cf. PP, 3. ♦ (Mold.) Nobil. Izvorîia den toată lumea la Italiia, pentru să fie în volniciia Italiei șpan, adecă nemiș, cum dzic leșii șlehtici. NCL I, 47; cf. M. COSTIN; N. COSTIN.
Variante: ișpan (AC, 344; PP, 3).
Etimologie: magh. spán, ispán.
Cf. șleahtic.
Sursa: DLRLV
Sursa: DLRLV
Cuvinte ce rimeaza cu șpan
BĂDĂRÁN, -Ă, bădărani, -e, s. m. și f. Persoană nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocan. ◊ (Adjectival) Om bădăran. – Comp. magh. badaró. Vezi definitia »
MARMOREÁN, -Ă adj. Ca de marmură; marmoreu. [Pron. -re-an. / < fr. marmoréen, cf. lat. marmor – marmură]. Vezi definitia »
truncán s.m. (reg.) copil robust. Vezi definitia »
EOLIÁN, -Ă adj. Acționat (sau produs) de vânt; anemogen. ◊ Depozit eolian = sediment format dintr-un material transportat de vânt. [Pron. e-o-li-an. / < fr. éolien, cf. Eolus – zeul vânturilor la greci]. Vezi definitia »
BOUREÁN, -Ă, boureni, -e, adj. Bourel2. – Din bour + suf. -ean. Vezi definitia »