Definita cuvantului acarcare
ACARCARE pron. nehot. (Ban., Criș, Trans. SV) Oricine, oricare. Să te va opăci ochiul tău, au mîna ta, au piciorul tău, sau acarcarea din mădularele tale, tu să le lapezi de la tine. C 1692, 505r. Akarkare. Quicunque. Quivis. AC, 327; cf. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW.
Etimologie: acar + care.
Vezi și acar, acarce.
Sursa: DLRLV
Sursa: DLRLV
Cuvinte ce rimeaza cu acarcare
DEGIVRÁRE s. f. v. dejivrare. Vezi definitia »
ILUVIÉRE s.f. (Geol.) Proces de acumulare în sol a produselor rezultate din aluviuni; iluviu. [După fr. illuviation]. Vezi definitia »
DRĂGOSTÍRE s. f. (Pop.) Faptul de a (se) drăgosti; p. ext. dragoste. – V. drăgosti. Vezi definitia »
RĂBUFNÍRE, răbufniri, s. f. Faptul de a răbufni; (concr.) zgomot surd și puternic, răbufnitură. – V. răbufni. Vezi definitia »
ÎNSCRÍERE, înscrieri, s. f. Acțiunea de a (se) înscrie și rezultatul ei. ◊ (În sintagma) Înscriere în fals = procedură prin care se cere unei instanțe judiciare să constate că un act (scris) este fals. ♦ (Înv.) Inscripție. – V. înscrie. Vezi definitia »