ȚÂMBURÚC, țâmburuce, s. n. Țumburuș. – Cf. țumburuș. Vezi definitia »

CADÚC, -Ă adj. Trecător; netrainic, șubred. ♦ (Bot.; despre un organ) Care cade spontan înainte de vreme sau anual. ♦ (Despre legate, donații etc.) Care nu (mai) are putere legală. [< fr. caduc, cf. lat. caducus]. Vezi definitia »

MÂȚÚC, mâțuci, s. m. (Rar) Mâțișor (1). – Mâț + suf. -uc. Vezi definitia »

ștruc, ștrúcuri, s.n. (înv.) postav gros. Vezi definitia »

a o lua la papuc / la picior / la sănătoasa expr. a fugi. Vezi definitia »