pătuláș, pătuláșe, s.n. (reg.) 1. coteț pentru porumbei; porumbar, hulubărie. 2. culcuș improvizat de frunze, din paie, din fân etc. bun pentru dormit; pat rudimentar. 3. coș din nuiele împletite. Vezi definitia »

poteráș, poteráși, s.m. (înv. și reg.) 1. persoană înarmată care făcea parte dintr-o poteră; nefer. 2. gonaci la vânătoare. 3. copil ștrengar. 4. arac de vie. 5. rădăcina și partea de jos a tulpinii porumbului, rămase pe loc după tăiatul acestuia. 6. lăstar crescut din rădăcina pomilor. 7. om mic, scund. 8. (s.n.) țăruș de care se leagă funia cu care se priponește calul; pripon, stănog. 9. (s.n.) lemn mic. Vezi definitia »

ROMÂNÁȘ, românași, s. m. Diminutiv al lui român (I 1). [Var.: rumânáș s. m.] – Român + suf. -aș. Vezi definitia »

BUIESTRÁȘ, buiestrași, s. m. (Adesea adjectival) Cal care merge în buiestru. – Din buiestru + suf. -aș. Vezi definitia »

posesoráș, posesoráși, s.m. (înv. și reg.; deprec.) arendășel. Vezi definitia »