TUBULÁR, -Ă adj. în formă de tub; prevăzut cu tuburi; tubiform. (< fr. tubulaire) Vezi definitia »

PITUITÁR, -Ă, pituitari, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care secretează pituită; pituitiv. 2. S. f. Mucoasă a cavității nazale, constituită dintr-un epiteliu cilindric cu cili vibratili, care cuprinde elementele senzoriale ale mirosului. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. pituitaire. Vezi definitia »

PARTIDÁR, -Ă adj. care se bazează pe criterii partinice. (< partid + -ar) Vezi definitia »

MICROGLOSÁR s.n. Glosar care înregistrează vocabularul specific unei activități, unei meserii etc. [< fr. microglossaire]. Vezi definitia »

ȘURUBÁR, șurubari, s. m. 1. (Reg.) Meseriaș care face canele. ♦ Persoană care supraveghează funcționarea alambicului. 2. Epitet pentru o persoană care folosește șiretlicuri, șmecherii; sforar. – Șurub + suf. -ar. Vezi definitia »