AFINÍȘ, afinișuri, s. n. Loc pe care cresc afini¹; afinet. – Afin¹ + suf. -iș. Vezi definitia »

NOURÁȘ, nourași, s. m. Norișor. [Pr.: no-u-] – Nour + suf. -aș. Vezi definitia »

CHIABURÁȘ, chiaburași, s. m. (Depr.) Diminutiv al lui chiabur. – Chiabur + suf. -aș. Vezi definitia »

poș², póșuri, s.n. (reg.) 1. alică mijlocie sau mare, folosită la vânătoare; bucățică de fier folosită în loc de alică. 2. (în forma: poș) glonț de vânătoare; cartuș. Vezi definitia »

ASCUNZÍȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Ascunde + suf. -iș. Vezi definitia »