FETÍȘ, fetișuri, s. n. Obiect considerat ca fiind înzestrat cu o forță magică, supranaturală, capabil să dea ajutor celui care îl posedă, îl poartă etc. – V. amuletă, talisman. ♦ Fig. Idee, principiu etc. care constituie obiectul unei adorații oarbe, nejustificate. [Pl. și: fetișe] – Din fr. fétiche. Vezi definitia »

BAIA DE ARIEȘ, com. în jud. Alba, pe Arieș; 4.974 loc. (1991). Expl. de min. auro-argentifere și complexe. Fabrică de conf. Produse alim.; prelucr. lemnului. Stație de c. f. În epoca romană, cel mai important centru de exploatare a aurului de pe valea Arieșului. Atestată documentar din 1352. Biserica din Deal (sec. 18). Vezi definitia »

RÂNDÁȘ, rândași, s. m. Om de serviciu folosit în trecut la muncile de rând într-o gospodărie; servitor, slugă. – Rândui + suf. -aș. Vezi definitia »

INDUSTRIÁȘ, industriași, s. m. Proprietar, conductor al unei întreprinderi industriale; fabricant, industrios. ♦ (Înv.) Meseriaș, meșteșugar. [Pr.: -tri-aș] Industrie + suf. -as. Vezi definitia »

MĂCÉȘ, măceși, s. m. Gen de arbuști cu spini, cu flori roșii, trandafirii, galbene sau albe și cu fructe roșii; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură², rug¹. (Rosa). [Var.: măciéș s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »