CÂRMÍȘ s. n. (Pop.) Cârmire, cotire. – Din cârmi + suf. -iș. Vezi definitia »

potecáș, potecáși, adj., s.m. 1. (adj.; despre cai) care poate să urce potecile grele de munte, apt de urcat. 2. (s.m.; înv.) locuitor din statele grănicerești, care supraveghează potecile, regiunile de graniță aflate între două puncte străjuite de ostași; grănicer, plăieș. Vezi definitia »

ODORÁȘ, odorașe, s. n. Diminutiv al lui odor¹ (2); termen de alintare întrebuințat de părinți pentru copiii mici. – Odor¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

GORUNÍȘ, gorunișuri, s. n. Pădure de goruni sau în care predomină gorunii; mulțime de goruni; gorunet, goruniște. – Gorun + suf. -iș. Vezi definitia »

sălbíș s.m. sg. (reg.) arbust melifer cu flori albe-verzui, cu frunze roșii care, apoi, devin negre; crușin. Vezi definitia »